
Buuun. Am făcut o pauză pentru că … Tina a luat viroză. Febra 38.8, tuse magarească, stare apatică, asta se întâmplă joi ( toată ziua mi-a stat doar în brațe). Am început aerosoli cu adrenalină, cu greu, pentru că simțea chiar și în somn, plus Virodep și Tussodep, Tantum Verde. Dar da, am scapat de antibiotice, pentru că avem un super doctor pediatru.
Ne-a recomandat test Covid, însă am decis să așteptăm puțin, cu toate astea am preluat și eu gâtul inflamat, motiv pentru care am efectuat un test rapid, rezultatul: Negativ. Ti, sâmbătă era aproape ca nouă: vioaie maxim, (recuperează starea din prima zi), mai tușeștea puțin și a început să și mănânce mai bine.
Revin cu povestirea pentru ca multe mamici m-au întrebat de adaptare.
Așadar, în prima zi, Lady Ti. era uimită. Evident nu a vrut sa între cu cineva străin, însă nu am lăsat să o ia până ce ea nu s-a decis, chiar dacă doamna îngrijitoare îmi tot spunea ca „o să plângă oricum, că o poate lua cu acordul meu”, cumva voia sa o ia mai repede, însă am zis NU. Am lăsat-o să vadă cum alți copii intra în căsuță, până când s-a decis, și-a luat baloane și a intrat singură.
Eu respect dorința ei, cât pot, vreau să se mențină independentă. A stat de la 08 la 12.30. Nu a mâncat micul dejun, fructe da, a participat la activități, la prânz a mâncat doar felul doi, supa a refuzat-o (mi-a spus acasă ca nu i-a plăcut). Când am luat-o era destul de obosită, când m-a văzut era tare emoționată, iar în ziua respectivă, cum a ajuns acasa s-a jucat cu ale sale jucarii si a dormit 3 ore. Mi-a povestit că s-a jucat cu mulți copii și că a mâncat.
A 2a zi, aceeași doamnă îngrijitoare, aceeași atitudine: să o ia cât mai repede, dar la fel, am zis nu… Când și-a luat inima în dinți, atunci a intrat singură în clădire. A plâns puțin de 2 ori, amintindu-și de „mami”, însă nu a fost grav. Micul dejun l-a refuzat, prânzul l-a mâncat, dar hrănită de educatoare. Da, da, de educatoare! O exroacă sentimentală se pare că am. Am luat-o emoționată și la fel de obosită. A dormit puțin, 1 oră, iar noaptea a visat urât și a plâns puțin.
A 3a zi, și ultima din săptămână la creșă, spunea categoric ca nu vrea să între, voia să rămână afară, să se joace, până la urmă i-am lăsat-o în brațe doamnei îngrijitoare. S-a calmat rapid, a participat la activități, am văzut-o în poze mult mai veselă. I-am cerut doamnei educatoare să nu o mai hrănească și să o lase pe ea, nu vrea, nu mănâncă. Tot în grevă a fost la micul dejun, însă la prânz a mâncat, dar cu mânuțele. Am luat-o super obosită, având în vedere ca nici nu a dormit bine anterior. Și de seara …. ne-am dat seama că o viroză a făcut cunoștință cu ea.
În astea trei zile, a memorat un cuvânt nou, „mititel”, completând ea la rostirea poeziei de către mine, acum bea apa din sticluță fără niciun dop, bea ca o mare domnișoară și dorește să asculte „Bara” = Vine Vine, primăvara, știe și poate pronunța corect numele educatoarei și știe de „butterfly” ( îl spune pe înțelesul ei, evident).
Doamna educatoare îmi spune că nu vrea să vorbească cu dânsele, însă este tare ordonată și categorică în decizii.
Mă așteptam la viroze, e firesc.
Când am întrebat-o de ce a plâns la creșă, mi-a spus „mami, mami, mami”. Well, a plâns după mine… Am bătut palma cu ea și mi-a promis ca nu mai plânge, pentru că, după ce papă, eu vin să o iau.
O săptămână ușoară va doresc!