Mi-am propus sa ma intorc in timp, amintindu-mi ca am pregatit bagajul pentru spital din saptamana 36, imi spusesera mereu ca fetele se grabesc si de la saptamana 37 tot o asteptam si ma rugam sa apara. Aiurea! A fost fata si totusi incapatanata, 39s5z.
Am avut o geanta uriasa, pentru ca am nascut la stat si nu stiam la ce sa ma astept.
Am avut lenjerie de pat, lenjerie intima cu talie inalta, pentru ca luasem in calcul operatia de cezariana, tampoane lehuzie, vata, doua camasi de noapte, pompa de san, hainute bebe, gel de dus pentru amandoua, sapun, sutiene alaptare, pampersi, crema bebe fund si corp, prosop eu si bebe, pleduri, forfecuta unghii bebe, cerceii bebelinei, o caciulita – a fost buna pentru ca la iesire din spital, pentru a ii face gauri, au avut nevoie de ea.
Nu va spun ca am iesit din spital cu ea, ca o floricica, in landou. Lucru gresit. Transportul copilului se face cu scoica. Am avut noroc, iar noi mereu avem ceva de invatat.
Am primit multe hainute, de fapt noi i-am cumparat doar patutul si caruciorul 3 in 1, atat. Patutul, unul normal, nu scump, pentru ca citisem ca exista posibilitatea ca bebe sa nu doarma in el, dar am ales saltea din cocos. Carutul la fel, nu am investit mult in el pe acelasi principiu, lucru pentru care sunt extrem de bucuroasa, deoarece bebe nu a stat aproape deloc in el. In patut a inceput sa doarma, dupa intarcare, 1a2l, singura, asadar ne-a folosit ulterior. Am avut si o scoica, in care o puneam ziua 10 min, pentru ca mai mult nu statea, avea muzica si vibratii (nu am dorit sa aiba si leagan de teama ca va dori sa fie adormita leganata sau pe picioare). Am avut centru de activitati tip saltea, doua am avut de fapt, in care timpul petrecut a fost la fel, de maxim 10-15 minute. Am avut carusel la patut – degeaba! Singurele care o tineau ocupata, departe de bratele mele, erau o bucuruza cu lumini si o oita, ambele miscandu-se.
Am avut ser fiziologic, betadina, alcool alb, spirt, comprese sterile, ulei de masline extravirgin presat la rece – l-am fiert initial si l-am pus in recipient, folosindu-l in loc de creme o perioada, la inceput. Am avut biberon Tommee Tippee, suzeta, lapte Topfer, sterilizator de biberoane, Bepanthen pentru fundulet, insa va recomand Weleda, pe care am inceput sa o folosim mai tarziu – este naturala si mult mai buna. Am avut detergent special pentru biberoane, sampon Klorane – folosim si acum, pampersi Premium Care – pe care ii folosim si acum, detergent rufe Teo Baby – folosim si acum, glicerina simpla pe care am folosit-o de maxim 3 ori pentru a-i curata gurita, crema cu oxid de zinc, preparata in farmacie, pe care am folosit-o la recomandarea dermatologului pentru o dermatita de contact obtinuta in urma folosirii indelungate a benzilor kinetoterapeutice si pentru micile iritatii in general. Aspirator nazal, pompa de san, lanolina pentru sani, ceai de chimen, anason si fenicul plus Galafor Forte pentru lactatie, Vitamina D3 pentru bebe, dar si fiole de calciu, supozitoate cu glicerina si paracetamol in caz de constipatie si febra. Termometru rectal si digital, Colief, Espumisan.
O prietena mi-a imprumutat wrapul ei, de la Casa Zamfirei, lucru care a venit ca uns si pe care l-am folosit intens – invatasem sa o si alaptez in el. Am avut cantar si masuta detasabila pentru schimbat scutece, pe care o puneam peste patut, am avut si perna anti-rostogolire care a fost buna laninceput, deoarece ulterior o escalada, lenjerie patut si protectii laterale. Am luat si cadita, simpla si sincer ne-a cocosat, asadar v-as recomanda o cadita cu suport, pentru a o avea la acelasi nivel cu voi.
Am cumparata toate cele necesare in timp, fara a ma aglomera la sfarsitul sarcinii.
Am planificat chiar si totul pentru botez, pentru ca ma gandeam ca nu voi mai avea timp ulterior (pe Tina am botezat-o la 2 luni).
Am plecat doi de acasă, eu cu o durere inghinala in partea dreapta de doua zile, ii spuneam mamei ca am apendicita, iar mama radea si spunea ” Tu esti gravida in 9 luni si vorbesti de apendicita?” si ne-am intors trei. Am pus-o in patut, pentru ca primele zile a stat ziua in patut, ne uitam la ea si nu ne venea a crede. Era cea pe care am purtat-o in pantece, cea care se lasa asteptata, cea care ma obosea cel mai tare, cea pe care am pedepsit-o inca din burtica, interzicandu-le celorlalti sa ii mai vorbeasca pentru ca nu dorea sa apara, ea … Tina.

Foto: Pinterest.com