Acesta nu este abdomenul meu, mi-as fi dorit eu, dar am si eu un zambet pe burtica, nasul e buricul, iar ochii… Hapciuuuuu! Ma scuzati! Nu, nu se ia, puteti continua lectura!
Dupa 12 ore de travaliu, in care niciun semn nu-si facea aparitia ca as putea aduce pe lume un suflet, i-am dat mesaj medicului: Vreau cezariana!!! Nu mai pot!
La 08 dimineata, a venit. Ochii mi-au fost inundati de lacrimi cum l-am vazut.
-Cum sunteti?
-Vreau cezariana! Nu mai vreau niciun copil, nimic!!!
Mi-a dat o palma peste picioare.
-Revino-ti! Mergem in sala?
-Da!
-Sigur?
-Da!!!
Anestezistul distant, acru, gretos. Imi cerea sa ma arcuiesc cu al meu balon urias pe post de burta si contractii paralizante. Brancardierul: „Relaxeaza-te, concentrează-te, te ajut eu sa stai, gandeste-te ca sunt ultimele contractii pe care le vei simti, poti!”.
Doctorul meu si rezidentul, atenti la tot, mi-au dat incredere doar din priviri.
Uitandu-ma in sus, observam ca se poate vedea o idee din „masa de lucru” si am preferat sa nu mai privesc acolo.
Tic-tac! Incepea sa mi se faca frig, frig. Apoi, il simteam cum mi se apasa pe coaste pentru a o scoate.
-Si tu voiai sa nasti natural, imi spuse zambind.
„Hai, cat mai dureaza, ce ii faci, e bine?” , imi spuneam in gand. M-au scos din sala, dupa ce rezidentul m-a cusut, frumos, as zice eu, iar dupa usile acelea, erau ei si ma asteptau, tatal ei, mama mea si tatal meu. Mi-au explodat lacrimile in acel moment. Au stat toate acele ore in spatele usilor, asteptand o veste.

---

In post operator, am stat pana a doua zi de dimineata. Am cerut calmante, mai mult de teama durerii, iar asistenta de noapte imi spunea ca e nevoie sa ma intorc pe o parte si pe cealalta. M-a ajutat ea, apoi am reusit usor usor. A doua zi, mi-au facut igiena si m-au transferat in salon. Atunci am avut o ameteala groaznica, cand m-am ridicat. Mi-am revenit rapid, iar dupa o ora, mi-au adus-o. Pentru ea, am inceput sa merg, sa ma plimb prin salon, ba chiar am fost singura sa semnez cateva acte.
Doctorul a venit, mi-a dat jos pansamentul si mi-a spus, gata: te speli cu apa si sapun si o lasi asa. Mi-a spus sa nu ma sperii, deoarece mi se vor umfla picioarele si  mi-a spus si de constipatie.
Am fost panicata, nu mai trecusem prin alta operatie, nici mana rupta, nimic, insa organismul a reactionat mult mai bine la durerile operatiei de cezariana decat la durerile nasterii naturale. Operatia s-a vindecat rapid si bine, fara folosirea unei creme, iar cusatura abia se vede.

Acum port cu mandrie un zambet pe burtica.

Foto: Pinterest.com