Am fost des intrebata cum am facut trecerea de la pat la patut. De aceea m-am decis sa va povestesc.
Cand eram gravida, spuneam amandoi, vehement, ca o sa doarma clar la ea in patut, trebuie sa fie independenta de mica. Prima luna, m-am luptat  cu somnul nocturn, era tare sensibila, adormea la san, iar cand o lasam in patut se trezea imediat. Doua ore imi lua sa o adorm.
Ulterior, discutand cu cineva, ne-am dat seama ca a noastra graunta umana, o sa creasca rapid si am stabilit ca vrem sa ii adulmecam mirosul de bebelus, sa o mangaiem, sa ii simtim respiratia. Din prima noapte cu noi in pat, a dormit mult mai bine si relaxata, s-a simtit protejata. Am culcat-o intre noi in baby nest, pana cand, usor, evada in timpul noptii din el.
Au inceput apoi picioarele in coaste, dormitul de-a curmezisul, lovituri de cap si uite asa am ajuns sa dormim pe marginea patului.
Asa cum va povesteam, la un an si o luna, i-am furat viciul. Pana atunci corela somnul cu sanul. Ma repet: a fost teribil de greu la somnul de zi. Ziua sugea mai mult, iar acum nu reusea sa poata adormi. Era si perioada in care voia sa renunte la o repriza de somn.
O anuntam ca urmeaza sa facem nani si incepea show-ul: o luam in brate si ma lovea cu mainile, picioarele, capul, se zbatea si urla. Te-ri-bil!!
Seara era mai lejer, o plimbam in brate si adormea la un moment dat. Apoi mi-am luat inima in dinti si am spus ca vreau, ca macar seara, sa doarma mai usor, singura, fara sa port pe brate 13 kilograme de buburuza vie si pura. Am luat lumina de veghe, multe jucarii langa noi si i-am explicat ca ele vor sa doarma, iar noi le vom aranja frumos, le vom canta, legana si pupa de noapte buna. Se juca frumos fara sa dea vreun semn de adormire, pana cand am anuntat-o ca si eu ma voi culca. Tineam un ochi inchis, iar cu un ochi o urmaream usor. Pai s-a jucat pana nu a mai putut, a cazut epuizata. Victorie!!!  A durat o ora, dar tot victorie o numesc.
De cand isi seteaza ea momentul adormirii, doarme mult mai bine fara sa se trezeasca. Se mai trezeste dupa apa, bea si se culca inapoi.
Etapa patutului, a fost simpla. Am stabilit intr-o seara sa dam o gratie jos si ca voi încerca fix acelasi ritual, dar in patut. A functionat perfect. Ne-am mutat cu pernele, o perioada, in zona patutului, sa ne simta si a fost minunat. In continuare se trezeste, isi cauta apa si adoarme la loc.
Ziua, acum, o anunt la fel ca urmeaza nani, o iau in brate cu doua jucarii, isi pune capul pe pieptul meu si ne leganam pe minunatul scaun Poäng, ulterior o las in patul nostru. Cand se trezeste, se da jos si vine sa ma caute.
Are momente seara, cand imi spune „Nani” si vine sa ma ia de mana sa mergem la somnic, iar ziua mi se aseaza in brate.
Ce pot sa zic, Graunta a crescut.
Tati, avem deja o domnisoata!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s